Viata rupe filmu

o zi ca oricare alta. ma duc sa imi potolesc pornirile antisociale cauzate de caldura intepatoare la sala de forta. sunt multumit de energia mea de sportiv amator , dar simt nevoia sa imi cuantific pauza si sa imi satisfac nevoile de fumator profesionist cu ajutorul unei tigari bine tasata intre exercitiile pentru abdomen si sauna de final.
copiii se bucura cel mai mult de caldura si de soare. pe un petec de iarba proaspat cosita s-au adunat vre-o duzina. sunt si baieti si fete, rad si fac multa galagie.( imi amintesc de vremea cand vacantele de vara erau interminabil de lungi iar eu inca nu stiam ce inseamna sa nu ai timp) ...cam asa ca si baietii astia doi care isi arata unul altuia ce am mai vazut prin Matrix. se pare ca tuturor le-a placut filmul. s-au adunat intr-un cerc toti si ii incurajaza pe cei doi sa continue. spectacolul se transforma repede dintr-o joaca intr-o adevarata bataie de strada. acum au si arbitru, unul mic si cu ochelari, poate cel mai mic dintre toti. cand lucrurile devin prea serioase, ii desparte pe cei doi luptatori si apoi le face semn ca pot continua. sunt stupefiat. loviturile nu sunt deloc usoare,cei doi de mult nu se mai joaca. ceilalti copii se imbulzesc in jurul confruntarii , agitati si incercand sa isi sustina favoritul prin strigate si indemnuri de stadion.
incercand sa imi explic ce se intampla cu ei , nu sunt convins ce ar trebui sa fac:sa ma duc sa ii despart sau sa imi consolez pasivitatea gandindu-ma ca doar se distreaza. arbirtul da semne de slabiciune, nu ii mai poate stapani pe cei doi care s-au incins si s-au inrosit. parca sunt doi cocosi obositi care se bat doar pentru ca trebuie, nu pentru ca vor.sunt in culmea gloriei,nu se pot opri acum.atmosfera se incinge rapid. asta mai mic din partea dreapta nu cred ca are mai mult de 7 ani. de fapt nimeni din grupul fanatic nu cred ca e mai mare de 10-11 ani.
osciland inca intre impulsul de a ma duce sa ii despart si fascinatia cu care observ ce se intampla, ma gandesc cum ar putea decurge o discutie intre parintii unuia dintre cei doi babieti din ringul improvizat:-"draga, te uiti numa la porcarii(vreau sa ma uit la local kombat)...nu ti-e clar ca Esmeraldo e tatal copilului?(chiar vreau sa ma uit la local kombat) te uiti la serialul asta in fiecare zi si nu intelegi nimic(proasto) . nici nu stiu de ce te mai uiti la el...(proasto)ia da telecomanda aia ...uite ca se plictiseste si copilul asta. ia da pe mardeala...local combat, ia uite. bai costelus, hai sa te uiti cu tata la sport, vrei?(l-am racolat pe asta micu', sigur nu o sa ma mai dai la o parte din fata televizorului in seara asta) tu taci si termina cu ciorba aia odata ca imi sar ochii de foame(la cratita cu tine...io toata ziua muncesc si tu te ingrasi pe spinarea mea)(te-am facut ,tu!)(ma mananca tatuaju', oare cornel a curatat acul cand mi l-a intarit ieri?...ia ca l-a facut nocaut.bine bei baiatu'!")
firiul gandurilor mi se rupe brusc in momentul in care unul dintre cei doi este trantit la pamant. arbitrul nu considera ca e momentrul sa intervina deoarece e prea tarziu pentru invins. copii se aduna in jurul lui, il lovesc cu picioarele, injura si ei cum stiu(destul de bine) si il indeamna pe cel care a ramas in picioare sa termine ce a inceput. e galagie si nu inteleg nimc din urletele salbatice ale hoardei agitate. invingatorul prinde curaj si incepe sa isi loveasca adversarul cazut cu piciorul si cu sete. publicul e in culmea extazului:"da-i, asa, omoara-l" iar eu sunt mult prea socat ca sa intervin. stau si ma zgaiesc la fel ca...vorba aia:"asa e soarta boului, vitel adult, sa stea la poarta noului nitel mai mult." in situatii de nehotarare poti suna un prieten, asa ca asta voi face.. eu inca nu pot crede ca e o bataie in toata regula.
" nu o sa iti vina sa crezi ce se intampla in fata mea. copii organizeaza batai in fata blocului."in timp ce ii descriu amicului ce se intampla, imi dau seama ca meciul este complet...acum copii au si un comentator,pe mine.incidentul m-a inghitit si pe mine. gata, s-a terminat prima si ultima runda a meciului. respir usurat si ma gandesc ca ,daca ar mai fi continuat, m-as fi vazut obligat sa intervin, in ciuda faptului ca mi s-ar fi parut destul de ridicol sa ma aflu in aceasta postura.
insa publicul se reasambleaza si alti doi se ofera voluntari pentru o noua infruntare. de data asta loviturile sunt din ce in ce mai serioase. sunt pe punctul de a ceda in favoarea impulsului de a ii desparti. publicul participa la bataie , ii inghesuie pe concurenti intr-un cerc din ce in ce mai stramt. o fata il loveste pe unul dintre luptatori cu o coarda peste picioare...tine cu celalalt si considera ca este cazul sa isi ajute favoritul. cu o miscare demna de luptele gladiatorilor, acesta isi placheaza adversarul ,il tranteste intr-o gramada de iarba cosita si ii aplica o ploaie de lovituri cu pumnii si coatele.
decid sa actionez.ezit pentru ca nu stiu daca voi avea destula autoritate incat sa fiu luat in serios si sa reusesc sa pun capat acestui incident. dar se pare ca cineva mi-a luat-o inainte. o femeie in papuci de casa se grabeste catre locul faptei , il insfaca de ureche pe gladiatorul ei si il ridica de pe adversarul sau. spiritele se linistesc brusc , tipetele dispar si gasca se sparge. femeia isi ia odrasla in casa.
speriati de posibilitatea unei pedepse ulterioare, toata lumea revine la activitatile obisnuite...fetele sar coarda intr-un colt, baietii pun la cale un joc de v-ati ascunselea.nu mai inteleg nimc.. toata energia evenimentului s-a risipit in blocurile din jur. acum e liniste si totul pare normal. doar eu stau si incerc sa-mi explic ce s-a intamplat de fapt.
oare acestia sunt delincventii de maine, trimisi de delincventii de ieri la joaca pe palier? de unde atata energie negativa stocata intr-un copil de 10 ani? ma gandesc ca e mai bine ca m-am nascut pe o strada cu pensionari. mi-e groaza sa ma gandesc cum ar arata o disputa intre baietii care frecventeaza bodega de dupa colt. ma grabesc sa intru inapoi si sa imi termin programul pentru ca e deja tarziu si nu as vrea sa ma prinda seara pe aici. nu cred ca vreau sa fiu martorul vre-unui atentat cu anthrax sau mai stiu eu ce orori de acest gen.ori poate vreo rapire, ca sunt si asa la moda acum.
concluzia? ma intreb si eu. dar daca ma intreaba cineva acest lucru, nu voi sti ce sa raspund. stiu doar ca am ramas cu un sentiment de dezamagire,teama, stupoare si fascinatie, gandindu-ma ca , parca, "noi nu eram asa". oare odata cu trecerea anilor si dezvoltarea cailor de acces la informatie cadem din ce in ce mai repede si mai frecvent prada viciilor si insuubordonarii ce ne vor afecta cu siguranta discernamantul? (e da' hai lasa, ca treaba merge inainte si asa).
mai bag o tigara si ma duc la sauna , poate-poate prind vreo paruiala la vestiarul fetelor .(ma gandesc ca mai bine ar fi sa mor in somn decat in joaca).